ANATOLIE DONCIU: „UNII ALEȘI LOCALI NU CUNOSC BINE LEGISLAȚIA PE SECTORUL DE INTEGRITATE, IAR ALȚII CHIAR O ÎNCALCĂ ÎN MOD DELIBERAT”
MOLDOVACURATA.MD
http://www.moldovacurata.md/interview/anatolie-donciu-unii-alesi-locali-nu-cunosc-bine-legislatia-pe-sectorul-de-integritate-iar-altii-chiar-o-incalca-in-mod-deliberat
ANATOLIE DONCIU,
Ex-președinte al Comisiei Naționale de Integritate,
președinte în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate
În primul semestru al anului 2016 Comisia Națională de Integritate a inițiat 78 de controale pe numele reprezentanților administrațiilor publice locale, dintr-un total de 239 de controale. Drept urmare, au fost constatate 16 cazuri de încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, în care subiecții erau primari sau vice-primari și 4 cazuri în care subiecții erau președinți sau vice-președinți de raioane. De asemenea, în cazul a 2 primari CNI a constatat ne-declararea conformă a veniturilor și proprietăților, iar 3 primari au fost găsiți în situații de incompatibilitate. „Unii aleși locali nu cunosc bine legislația pe sectorul de integritate, iar alții chiar o încalcă în mod deliberat”, a declarat fostul președinte al CNI, Anatolie Donciu, care în prezent deține funcția de președinte în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI), într-un interviu pentru Moldova Curată. ”Sunt situații când persoanele conștient merg la încălcarea legislației, din anumite motive. Presupun că un motiv ar fi protejarea politică, adică sunt cei care cred că n-o să le facă nimeni nimic. Alții cred că nu este atât de gravă situația, pentru că mai sunt și alții care fac așa și nu sunt pedepsiți”, a menționat Anatolie Donciu.
Notă: Interviul a fost realizat înainte de intrarea în vigoare a legilor prin care CNI a fost reformată în ANI, la 1 august 2016.
Dle Donciu, am observat că practic la fiecare ședință a CNI avem în agendă primari. De ce se întâmplă lucrul acesta? Să fie primarii cei care comit cele mai multe încălcări de lege?
Aspectul de declarare a conflictelor de interse, din tot diapazonul de declarații, este un pic mai delicat pe motiv că nu este prea bine cunoscut. Nu aș afirma că anume primarii sau anume administrația publică locală este cea care încalcă legea cel mai des. Este vorba despre necunoașterea legii sau nedorința de a cunoaște. De exemplu, la alegerile din 14 iunie 2015 a fost aleasă o persoană în calitate de primar. Atunci când vine în funcție, ea nu mai purcede la studierea actelor normative, să afle care îi sunt obligațiile pe dimensiunea relațiilor cu CNI, pentru că are alte probleme. Alții nu doresc să cunoască legislația, o ignoră. Și un alt aspect este ”cumătrismul”, care este mai frecvent în zonele rurale. De asemenea, în sectorul rural nu sunt suficienți specialiști care să poată fi angajați cu condiția ca să fie evitate anumite situații de incompatibilitate sau de conflict de interese. Care ar fi soluția? Cred că ar trebui să intensificăm lucrul de instruire.
De unde preluați aceste cazuri, de unde primiți mai des sesizări?
Sunt de diferite tipuri, dar majoritatea sunt sesizări din presă. Sunt și autosesizări, sunt și denunțuri, sunt și scrisori anonime. Eu am observat o tendință foarte îmbucurătoare: din ce în ce mai mulți primari încep să anunțe Comisia că sunt în conflicte de interese, solicită soluții de rezolvare a conflictelor de interese. E o chestiune în dinamică, în acești 3 ani de activitate s-a ridicat de la zero la 40 la sută procentul celor care declară. Lumea începe să se responsabilizeze. Eu țin un curs la Academia de Administrație Publică, la care participă și primari. Astfel, tot mai mulți se interesează, se apropie și spun că după ce au discutat cu mine au înțeles unde au greșit și unde nu au procedat legal. Cât de cât, oamenii încep să se conformeze la rigorile legii.
Care sunt vulnerabilitățile pe care le descoperă CNI în ce privește primarii și alți aleși locali?
O parte foarte mare din volumul de încălcări este datorată nihilismului juridic. Pe locul doi este gradul de înrudire al populației. Trebuie să fie prevăzut foarte clar în legislație, pentru că nu ne putem distanța de tradițiile noastre. Unde îți faci cei mai mulți cumătri? La locul de muncă. Și imediat apar situații de conflicte de interese. Ar trebui să reglemetăm mult mai detaliat anumite aspecte de soluționare a conflictelor, de evitare, de prevenire a conflictelor de interese și situațiilor de incompatibilitate. Chiar și în cazul când vom avea un cadru legislativ nou, nu știu cum vom soluționa problema de declarare a veniturilor concubinilor, prevăzută de noua lege. Legislația Republicii Moldova nu reglementează în prezent noțiunea de ”concubinaj”. Va fi foarte dificil de demonstrat și va avea un impact negativ asupra eficienței noii instituții. Eu am fost împotrivă să introducem aceste categorii de persoane apropiate în legislație, pentru că este o chestiune foarte delicată. Prin 2013 am încercat să modificăm legislația, să includem cumătrii și nașii în categoria persoanelor apropiate și atunci am înțeles că este absolut imposibil să demonstrezi acest lucru.
Sunt cazuri când se încearcă soluționarea conflictelor de interese prin divorț. Oare este normal așa, într-o țară care pretinde să fie un stat de drept și democratic? Soțul a devenit primar, iar soția lucra contabilă la primărie. Ca să se asigure cu locuri de muncă, divorțează, deci apare concubinajul. Dar cum să demonstrezi o chestiune de genul acesta? Într-un caz am fi putut să demonstrăm, în alt caz – nu. Și iarăși este vorba despre reacția societății, de echitate socială.
Din cazurile despre care a scris Moldova Curată, deseori se creeazăimpresia că unii primari încalcă conștient legea și își angajează rudele. Credeți că ei nu iau în serios activitatea CNI, știind că ar putea să nu respecte ulterior decizia comisiei?
Sunt de acord cu dumneavoastră, ca opinie personală. Sunt situații când persoanele conștient merg la încălcarea legislației, din anumite motive. Presupun că un motiv ar fi protejarea politică, adică sunt cei care cred că n-o să le facă nimeni nimic. Alții cred că nu este atât de gravă situația, pentru că mai sunt și alții care fac așa și nu sunt pedepsiți. Vă aduc un exemplu recent. Un consilier bănuit de o situație de incompatibilitate, ocupând concomitent o funcție publică, a venit la audiență și a spus că el vrea ca să fie respectată legea. L-am întrebat: sunteți în situație de incompatibilitate? El zice că da. Atunci de ce veniți și faceți probleme, spuneți că vreți să fie conform legii, dar pe de altă parte, încălcați legea. Și el atunci a spus că a adus un demers unde sunt înscriși toți consilierii, și cei din alte raioane, care sunt în situație de incompatiblitate și a întrebat de ce nu îi verificăm pe toți. I-am spus că nu avem informația despre toți, noi nu putem să umblăm prin orașe și prin sate să îi găsim. I-am zis să ne lase nouă demersul, dar el a zis că nu. Și mi-a venit o idee. Voi face o circulară în toate raionele prin care voi cere de la președinții raioanelor să îmi dea lista consilierilor locali care au funcții publice. Să vedem ce reacție va exista. Atunci poate va fi și altă atitudine.
O situație similară este și în ceea ce privește contractele de achiziții publice, în care primarii încheie contracte cu firmele rudelor, soțiilor, copiilor. Cât de des descoperiți asemenea cazuri?
Acum – mai puține. În 2014-2015 au fost mai multe. Recent am avut un curs de instruire anume pe segmentul de conflict de interese în achiziții publice. Au venit primari care sunt, de regulă, șefii grupurilor de lucru. Am adus exemple concrete, am rezolvat cazuri ipotetice de conflict de interese în achiziții publice. Acum primarii sunt mai informați, dar în 2014-2015 se procura orice, pentru necesități, produse de panificație, materiale de construcție, combustibil, de la firmele rudelor sau persoanelor apropiate primarilor. Problema este că e dificil de anulat aceste contracte de achiziții, pentru că este strict inadmisibil ca să acționezi în detrimentul statului. Dacă au fost cumpărate produse de panificație de 200 de lei, de exemplu, dacă anulezi contractul, altcineva poate propune suma de 400 de lei și atunci care este efectul muncii tale, dacă ai scopul de a preveni situațiile de corupție?
De asemenea, unii primari spun ca au fost deja verificati de oficiile teritoriale ale Cancelarie de Stat, care nu au găsit nicio abatere. Ei întreabă de ce să îi verifice și CNI. Credeți că nu înțeleg că e vorba de competențe diferite?
Aveți dreptate. Pentru că nu este perfectă legislația în ce privește reglemetarea activității CNI, pentru că unele legi se bat cap în cap, unele competențe se dublează. Și OTC au anumite competențe de verificare, și CNA, și CNI. În legislația nouă am încercat să excludem aceste dublări. Și sancționarea conflictelor de interese n-o să mai fie atribuția CNA, cum a fost până acum, dar ANI va fi competentă să aplice sancțiuni pentru aceste abateri. De asta, după ce va fi instituită ANI, va fi necesară o nouă campanie de instruire, pentru că sunt foarte multe momente care trebuie aduse la cunoștința, în special, a aleșilor locali. Apropo, încă o situație nouă – consilierii locali sunt deja subiecți ai declarării, conform noii legislații, și trebuie instruiri și pe segmentul acesta, dar și cum va fi declarația on-line, cum va fi completată declarația unică de avere și interese personale.
Vor fi mai mulți subiecți ai declarării…
Exact. Și eu cred că numărul subiecților declarării se va majora cu 10-20 de mii, ceea ce este prea mult, raportat la numărul populației. De exemplu, Slovenia, cu același număr de locuitori și cu aproximativ aceeași suprafață are 10 mii de declaranți, Georgia are 5 mii de declaranți, România are peste 300 de mii, dar și țara este mai mare. La noi sunt aproximativ 50 de mii de declaranți.
Vă mulțumim!
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.
Natalia Enache